Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CEL, CELĂLALT, AFELIU, APOGEU, RAR, RĂS-, PAS ... Mai multe din DEX...

CEL MAI (IN)DEPĂRTAT - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CEL MAI (IN)DEPĂRTAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 379 pentru CEL MAI (IN)DEPĂRTAT.

Petre Ispirescu - George cel viteaz

... Petre Ispirescu - George cel viteaz George cel viteaz de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ... și-l crescuse. Nu trecu multă vreme, și iată că muri și călugărul. Îl îngropă George și pe acesta, cu toată evlavia. Apoi, după ce mai plânse și se mai tângui o toană, se hotărî să iasă la lume; căci nu-i mai plăceau locurile acelea, unde murise mă-sa și părintele său cel duhovnicesc. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape și se lăsă pe dânsa a-l scoate oriunde va voi ea, după ce-și închelbără un rând de haine ca de ... unde alții nu puteau face unele lucrări de fierărie nici în trei ani, el într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. Barosul cel mare pe carele nici trei oameni nu-l putea ridica, el se juca cu dânsul. Și toți se temeau de el. Daca își împlini anul ... el o sabie și un buzdugan, după pofta inimii sale. Împlinindu-se și acest an, stăpânul porunci să-i dea fier și cărbuni. Calfa cea ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

... căpriori deșteptată     Însă cînd prinde de veste         Că ziua aproape este,     Prin glasul cel cu răbștire         Făcea la casnici de știre     Că din patul său cel moale         Fără preget să se scoale     Și așa fieștecare         Să s-apuce de lucrare.     Mirla, sturzul și ca ele         Alte cîte păsărele     Cearcă și dacă ... cuib îl așază         Privind împrejur cu pază,     Nu cumva să să ivească,         Unde vreau ele să nască     Peste noapte cu răcoare         Micuța privighetoare     Glăsuind face mai bine         Inimile ce dorm bine,     Face somnul greu, mai dulce         Face pe toți să să culce     Singură să priveghează         Și cînd dorm, ea să viează,     Țarca, cioara și oricîte         Decît ele mai urîte     Ciocul său cel noduros         Nu-l lasă fără folos     Clonțonește fieșcare         Și cîntă după-a sa stare.     Tu pupăză puturoasă,         Tu pasere ticăloasă !     Cu totul bine ... Văzîndu-să-n ciurdă iară         Înnoiește a sa pară     Nu mugește, ci răgnește         Ca leul cînd să pornește     De fîn zice că-i mai pasă,         Îl hrănește iarba grasă.     Părul i se înnoiește,         Cel vechi cade și nou crește,     Armăsarul uită pleava         Cînd paște la iarbă otava,     Așa-ți pare, cînd rînchează         Că părul din cap să-ți cază

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit

... până în ziua de astăzi. Când prinseră de veste părinții că băiatul nu e, caută-l în sus, caută-l în jos, nu e; ba mai în dreapta, ba mai în stânga, de loc! Mai cercetară pe ici, mai cercetară pe dincoaci, ași! nici pomeneală nu era de el! Tocmai târziu hei! aflară de la niște drumeți că au văzut un băiețandru călare pe ... se uite după dânsul, ca de când se apucase să le spuie, și pieri din ochii lor ca o nălucă, ca și când n-ar mai fi fost. Îl plânseră părinții până când se istoviră și dânșii, și ochii din lacrămi nu și-i mai uscară; dară în deșert, că fiul lor nu se mai întoarse. Pasămite ei, daca s-au lăsat zburdălniciei lor și s-au văzut la câmp, nu s-au mai gândit în urmă, ci au întins la drum zbenguindu-se și încurcându-se, până ce, când băgară de seamă, ajunsese pe niște tărâmuri necunoscute. Aci ... mare, alta mijlocie și alta mai mică. Pe cea mai mare, care era alcătuită din flori ce începuse a se trece și abia ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată

... la acele palaturi, mumă-sa îi spuse că acelea nu sunt ale tatălui ei; dară că tot cam așa sunt și ale împăraților din lume. Mai trecu ce mai trecu și mai mărindu-se și dânsul, într-una din zile, ducându­se iarăși la vânat, cum, cum, el se pomeni iarăși dinaintea acelui palat; cu toroipanul la ... șiretenia nenorocirei omului ce năzuia la mila lor, și îl rugă să aibă milă de ticăloșia lui, căci, zicea ea, nu știm cum ne va mai aduce și pe noi Dumnezeu. Voinicului îi păru bine de astă întâmplare, mai cu seamă, gândea el, că va fi barim o slugă în curte care să ție de urât mă-sii, în lipsa lui, și să-i ... spuse ce are de făcut și îl primi să șează la curtea lui. Multele lipsuri, multele necazuri, multa mâhnire ce suferise mama viteazului și dorul cel mare de țara ei, iară mai cu seamă suferințele ei când se gândea la rușinea ce rămăsese asupra numelui său în casa părinților ei, ea fiind nevinovată, o făcu de lâncezea ... hotărî a se duce tocmai acolo să-i aducă leacul. Își luă ziua bună și plecă. Dar încotro s-apuce? căci nici nu

 

Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați

... crezând că râde de el pentru că venise la târg numai cu un ou. - Ba nici râs, nici nimic, începu a zice neguțătorul cel chiabur. Iată două pungi: nu crez să-ți dea altul mai mult. Și scoase pungile cu bani, i le puse în mână, luă oul și plecă. Bietul om rămase înlemnit în loc, uitându-se după neguțător ... făcu o căscioară, își mai îndulci și el traiul și-și dete copiii la dascăl ca să învețe carte. Într-una din zile, ducându-se mai de dimineață să-și ia merticul, dete peste pasărea ale cui ouă le lua el. Sta pe cuib. Așa frumusețe de pasăre nu mai văzuse, nici mai auzise. Îndată îi trăsni prin cap că ar fi bine să o ducă acasă la dânsul. O și luă binișor și cu mare bucurie aduse ... joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede că este ceva scris acolo: - Să te văz, nene, zise cel mijlociu către cel mai mare din frați, poți tu să citești ce zice aici? - Ba nici boabă, răspunse el. Astea parcă nu sunt slove de care ne arată dascălul ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut

... cu o carte în mână. A treia seară când veniră ursitoarele, se întâmplă ca unchiașul să fie deștept. Pe dânsul, vezi, nu-l mai prindea somnul de bucurie, și de trei zile nu-i mai dase ochii în gene, tot umblând pe lângă babă ca s-o îngrijească și s-o caute la boală. D-aia și când veniră ursitoarele ... muma băiatului, de întristare, când auzi unele ca acele; săriră însă unchiașul și fiul său, o stropiră cu apă, și d-abia, d-abia o mai înviorară. Iară băiatul se puse pe gânduri. Și mai plănui el ce mai plănui, până ce, după câteva zile, spuse tatălui său ceea ce izvodise el să facă. Tată-său, carele asculta la gura lui ca la o ... a dus cu călugărul ce-l răpise, și dus a fost. Toți rămaseră ca căzuți din cer de spaimă, dar unchiașul și baba, mai cu asupra. După ce se mai astâmpărară din spaimă, și după ce biserica se liniști, oamenii ieșiră și se duse fiecare într-ale sale. Fiul unchiașului, deși răpit de călugăr, dară ... scapătă, se duse, se duse, zi de vară până-n seară, fără să dea de vrun sat și fără să vază pui de om; și ...

 

Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos

... dupa aceea nu se pot ține pe picioare de piroteala ce-i apucă și cad într-un somn adânc, și nu mai știu nimic. Fiul cel mai mic asculta și tăcea. Apoi, după ce sfârși de spus frații cei mai mari ce li se întâmplase, se ceru și el de la tată-său ca să-l lase să pândească și el. Cât de trist era ... culese câteva mere, le puse pe o tipsie de aur, și cu penele la căciulă se duse de le înfățișă tatălui său. Împăratul, văzând merele, mai-mai era să-și iasă din minți, de bucurie; dară își ținu firea. Puse de strigă prin toată cetatea că fiul său cel mic a izbutit să aducă mere și să se afle că hoțul este o pasăre. Făt-Frumos zise tatălui său să-i dea ... porni la drum. Și aide, și aide, merse cale lungă depărtată, până ce ajunse în pustietate. Aci făcu popas și sfătuindu-se cu robul său cel credincios, găsi cu cale să apuce spre răsărit. Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse la o pădure deasă și stufoasă. Prin bungetul ăsta de pădure mergând ei pe dibuitele, căci altfel era peste ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

... Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii ... de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele ... zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și unul și altul au avut același țel, aceeași idee sublimă: neatârnarea patriei lor! Amândoi sunt eroi, însă Ștefan un erou mai local, un erou moldovan, când Decebal este eroul lumii! În vălmășagul secolelor trecute nu e rar de a vedea unele staturi mici, susținându ... în mormânt, Moldova, pe care el o ridicase la culme, se întunecă încet-încet, pierde rangul său, drepturile sale, hotarele sale cele vechi și nu mai conservă decât numele și suvenirele domnului Ștefan. Remarcabilă asemănare de destinuri ale țării la două epoci atât de depărtate, după moartea acestor doi oameni! Ștefan ... ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

... II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost ... quae nihil significant attexuntur; solo enim vomere terra proscinditur, sed ut hoc fieri possit, etiam caetera aratri membra sunt necessaria. În favoarea punctului principal se mai anină câte ceva accesoriu, precum toate părțile plugului sunt neapărate, deși numai fierul cel lung servește a brăzdui pământul. 1. Guizot, în studiul său asupra lui Shakespeare, începe povestirea prin o lungă digresiune despre Adam și Eva ... apoi a înțelege acea mică parte din ea care ne preocupă în specie. 2. Spania ajunsese pentru o clipă a fi statul cel mai puternic de pe continentul european. Sub sceptrul monarcului de la Madrid se grupaseră toate provinciele mauresce, castilane și aragoneze, Portugalia, Sicilia, Sardinia, Neapole, Neerlandele și ... Polonia moda hainelor scurte și a danțurilor pariziene: atâta! 6. Moscovia era o imensă pădure prin care sălta o fiară sălbatică, numită Ivan ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost

... mai chiaburi și mai țanțoși - tot de cei care umblă cu chebea între umere și poartă căciula pusă de-a cățeaua. Și Ionică cel prost n-avea cap să se amestece în vorba lor, c-apoi ce pățea cu nime' nu împărția, sermanul! El și la crîșmă și la ... în lături – da’ eu, măi pulică, m-aș da rob la Turci ca să mă lese numai odată să mă culc la sînul ei cel azurliu, vorba lui Tăplan. —Bine ți-ar mai fi, zise atunci un holtei tomnatic, care nu mai avea acum grijile aceste… dar prea departe ai ajuns; dacă ț-a fost de dînsa, cînd era fată mare la părinți acasă, de ... oleacă de vin. V-ați trezit și voi tocmai a treia zi după Ispas. Ea are acum bucătăria ei și degeaba vorba. Ionică cel prost, cum sta deoparte și-i asculta, nu s-a mai putut stăpîni să tacă, ci s-a sculat iute de unde ședea, a lăsat și frică și tot la o parte ... ...

 

Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată

... oamenilor. - Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm, răspunseră copiii și, după ce îi sărutară mâna, se gătiră, care mai de care, să plece mai curând. Fiul cel mare se îmbrăcă cu hainele ce le avea el mai bune, luă oaste cu dânsul și bănet de ajuns. Mergând spre răsărit, ajunse la curtea unui împărat care avea o fată, singură la părinți. O ... și el la curtea unui alt împărat, carele asemenea avea o fată. Făcură vorba, și iute, iute, se logodi și el cu dânsa. Pe fiul cel mai mic, însă, nu-l trăgea inima a pleca în pețit. Dară n-avu ce-și face capului, căci tată-său îl trimitea întruna ... amândoi frații cu logodnicele lor, să facă pe fratele lor mai mic de râs și ocară, când va veni cu broasca țestoasă înaintea împăratului. Fiul cel mic al împăratului daca se duse și el să-și aducă logodnica, broasca cea țestoasă ieși din eleșteu la dânsul, se dete de trei ori ... Apa ciuruia din țeve aurite și o lua cu năstrape și cu căușe de aur. Ștergarele erau de mătase și în țesătură cu fir de cel ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEL MAI (IN)DEPĂRTAT

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CEL MAI (IN)DEPĂRTAT.

CEL

CEL , CEA , cei , cele , adj . dem . ( antepus ) , art . , adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care ... căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv nume de persoană , nearticulat ) Fruntea ta cea lată . Ștefan cel Mare . 2. ( Precedă un numeral ordinal sau cardinal ) Cele trei fete . Cel de - al treilea copac . 3. ( Urmat de " mai " formează superlativul relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu sau timp , de vorbitor ) . Cel de dincolo . 2. Cel

 

CELĂLALT

... CÉLĂLALT , CEÁLALTĂ , ceilalți , celelalte , pron . dem . 1. Cel mai depărtat dintre amândoi , al doilea ; ălălalt , aialaltă . 2. ( La pl . ) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație , afară de ...

 

AFELIU

... AFÉLIU s . n . Punctul cel mai

 

APOGEU

... APOGÉU , apogee , s . n . 1. Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen , a unei acțiuni etc . 2. Punctul cel mai

 

RAR

... s . f . I. Adj . 1. Care , într - un șir de lucruri sau de ființe de același fel , se află față de celelalte la o distanță mai mare decât cea obișnuită . 2. ( Despre un întreg ) Care are elementele componente mai depărtate unele de altele decât de obicei . Pânză rară . 3. ( Adesea adverbial ) Care se petrece , se efectuează sau se succedă la intervale mai depărtate sau într - un timp mai lung decât cel obișnuit ; care se desfășoară într - un ritm lent . 4. ( Adesea adverbial ) Care este puțin numeros , care se găsește numai în puține locuri sau apare la ...

 

RĂS-

... d ) formează , de la substantive denumind grade de rudenie , derivate care indică generații depărtate ; e ) formează , de la adverbe de timp , derivate indicând un timp mai îndelungat decât cel exprimat de adverbul simplu ; 2. a ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea revenirii la o stare mai veche ; b ) formează , de la verbe , derivate care exprimă ideea modificării ( în sens negativ ) a situației dinainte ; 3. formează , de la verbe , substantive ...

 

PAS

... Înv . și reg . ) Unealtă de lemn asemănătoare cu un compas , folosită în dulgherie , dogărie etc . PAS ^2 , pasuri , s . n . 1. Drum , loc îngust și mai coborât , de - a lungul unei văi , între munți sau dealuri , prin care se trece dintr - o parte în alta ; trecătoare . 2. ( Înv . ) Pașaport ...